Maica Domnului Prodromita

Icoana Maicii Domnului Prodromita (adica Inaintemergatoarea) este o icoana facatoare de minuni "nefacuta de mana omeneasca”, comoara Schitului Sfantul Ioan BotezatorulProdromu de la Sfantul MunteleAthos din Grecia, pentru ca icoane nefacute de mana omeneasca sunt putine in toata lumea ortodoxa.
In anul 1863, in timpul lucrarilor de ridicare ale schitului Prodromu, ieroschimonahul Nifon cauta un iconar care sa zugraveasca pe lemn de tei o icoana a Maicii Domnului care sa fie pictata potrivit randuielilor bisericesti: citirea zilnica a Acatistului MaiciiDomnului, post negru cu o singura masa pe zi la sfarsitul lucrului, infranarea de la manie, mandrie si pacate trupesti, precum si celelalte randuieli.
Cuviosii Nifon si Nectarie l-au gasit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios si cu frica lui Dumnezeu lucra frumos si cu buna sporire, s-a incumetat sa picteze icoana si s-a apucat imediat de lucru la manastirea Bucium din Iasi.
Astfel ca, in catva timp, a terminat vesmintele si celelalte parti ale icoanei, lasand ca Sfintele Fete sa le faca pe urma, dupa cum este sistemul artei zugravirii. Dupa ce a terminat de zugravit, cum s-a priceput mai bine, vesmintele si campul, a inceput a lucra la Sfintele Fete a Maicii Domnului si a lui Dumnezeu Pruncul, Domnul Iisus Hristos, silindu-se cu toata punerea ca sa le faca pe cat va putea mai bine.
Desi era un pictor priceput, se poticneste inexplicabil la zugravirea Sfintelor Fete ale Fecioarei Maria si a Pruncului Iisus din bratele ei. Speriat si mahnit ca poate si-a uitat mestesugul sau o vointa mai puternica se opune, acopera icoana, incuie atelierul si amană totul pentru a doua zi. In dimineata urmatoare, ramane uimit ca icoana era desavarsita, fara sa inteleaga cum se petrecuse aceasta minune. Pentru a da mai multa credibilitate minunii, iconarul a lasat si o marturie scrisa.
La schitul Prodromul se gaseste un document datat 29 iunie 1863 care reprezinta marturia iconarului Nicolau Iordache si iscalita cu propria sa mana: Eu, Iordache Nicolau, zugrav din targul Iasi, am zugravit aceasta sfanta icoana a Maici Domnului cu insasi mana mea, la care a venit o minune: dupa ce am ispravit vesmintele, dupa mestesugul zugravirii mele, m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui Iisus Hristos. Privind eu la chipuri, cu totul a iesit din potriva, pentru care foarte mult m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat mestesugul.A doua zi, dupa ce m-am sculat, am facut trei metanii inaintea Maicii Domnului, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, sa pot ispravi sfanta ei icoana. Cand m-am dus sa ma apuc de lucru, am aflat chipurile drese desavarsit, precum se vede. Vazand aceasta minune, n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fara numai am dat lustrul cuviincios, desi o greseala a fost aceasta ca am dat lustru la o asemenea minune”.
Dimensiunile icoanei sunt de 100 / 70 cm. Chipul Maicii Domnului si al Pruncului Iisus au culoarea galbena, nuanta de galben a graului. Exista marturii cum ca Sfintele Fete se schimba, uneori intunecandu-se, alteori luminandu-se. O alta caracteristică este aceea ca icoana, cercetata la microscop, nu prezinta urme de pensula, acest lucru intarind credinta cum ca Sfintele Fete au fost pictate miraculos de mana nepamanteasca.
Se apreciază ca portretele zugravite pe icoana sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei si Pruncului Iisus asa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani. Exista o descriere ramasa de la Sfintii Epifanie si Nichifor: “Inca de cand vietuia pe pamant era fata ei ca vederea bobului de grau, par galben, ochi ascutiti la vedere, intru care luminile erau asemenea rodului de maslin, sprancenele ei erau plecate si ales de negru, nasul potrivit, buzele ca floarea trandafirului, fata nu rotunda, nici scurta, ci putin alungita, mainile si degetele lungi, hainele pe care le purta erau simple si putin mai lungi decat masura corpului, cu trupul gingas, avand parul bine si cu multa cuviinta legat“.
De-a lungul vremii au fost facute cateva copii, dintre care unele au ramas in Sfantul Munte, iar altele au fost trimise in Romania, toate fiind facatoare de minuni.

Sursa: Cuvantul Ortodox