Icoana Maicii Domnului Odighitria este una dintre renumitele icoane
facatoare de minuni ale Maicii Domnului pastrate in Sfantul MunteAthos.
ManastireaXenofont este una dintre marile manastiri athonite din Sfantul Munte
Athos. Aici se pastrează, cu mare evlavie si bucurie, trei mari
icoane facatoare de minuni: icoana Sfantului Mare Mucenic Gheorghe,
icoana Sfantului Mare Mucenic Dimitrie si icoana Maicii Domnului
numita „Odighitria”. Numele icoanei vine de la cuvantul grecesc
„odigos”, care inseamna „calauza”, ori „aratatoare a caii”,
adica „povatuitoare”.
Teologia
icoanei. Odighitria este denumirea data tipului iconografic in care
Fecioara Maria tine pruncul pe bratul stang si arata spre El, cu mana
dreapta. Pruncul Iisus tine in mana un sul de hartie, simbolizand
Evanghelia. Aceasta icoana reliefeaza in chip special Dumnezeirea
Pruncului. Vesmantul lui Iisus este auriu, semn al divinitatii. Maica
Domnului se simte invatata si ocrotită de Fiul pe care-L poarta in
brate, asa cum sfintii ierarhi tin Sfanta Scriptura.
Chiar
si mana dreapta imita gestul de binecuvantare. Daca Odighitria arata
calea care este Hristos (Ioan 14, 6) ea se prezinta si ca un simbol
al Bisericii care-i calauzeste pe crestini, prin veacuri, spre capul
ei, care este Hristos Mantuitorul.
Istoria
icoanei. Odighitria a fost una din icoanele facatoare de minuni din
Constantinopol. Ea isi datorează numele – Indrumatoarea – unei
legende bizantine. Maica Domnului i-a calauzit pe doi orbi pe drum si
le-ar fi redat vederea. Ea este atribuita Sfantului Luca, evanghelist
si pictor, care astfel a marturisit taina lui Hristos prin cuvinte si
culori.
Prima
astfel de icoana se spune ca a fost zugravita de Sfantul Apostol
Luca, inca din vremea in care traia Maica Domnului. Se spune ca Maica
Domnului, vazand icoana, a binecuvantat-o. Mai apoi, Sfantul Apostol
Luca a trimis icoana la Antiohia lui Teofil, impreuna cu Evanghelia
sa (Luca 1, 3).
Dupa
moartea lui Teofil, icoana a fost adusa in Ierusalim, iar de aici a
fost trimisa la Constantinopol, unde a fost asezata in Manastirea
Odigon.
In
secolul al IV-lea, potrivit traditiei, se spune ca icoana a fost dusa
la Roma, iar in secolul al VI-lea, Sfantul Grigore cel Mare Dialogul
o aseaza in Biserica Sfantul Petru. Copii dupa aceasta icoana se
crede ca sunt pastrate pana azi.
Icoana
Maicii Domnului „Indrumatoarea” de la Manastirea Xenofont. O
astfel de copie, chiar una dintre cele mai vechi, este considerata a
fi cea din Manastirea Xenofont. Icoana Maicii Domnului
„Indrumatoarea” s-a aflat vreme indelungata in Manastirea Vatoped
din sfantul munte Athos, in katholikon pe o coloana din strana
stanga.
Insa
in anul 1730, in vreme ce portile bisericii erau incuiate, icoana a
disparut nu numai din biserica, ci si din manastire, iar calugarii
crezura ca a fost furata de talhari. Insa au aflat curand ca se afla
la manastirea Xenofont, cale de trei ore de Vatoped.
Toti
credeau ca cineva a furat-o pe ascuns si, in consecinta, icoana a
fost adusa inapoi la locul ei, monahii vatopedini luand masuri de
paza mai stricte si pecetluind biserica. Dar nu dupa multe ore, cand
biserica a fost deschisa pentru slujba, icoana lipsea iarasi din
locul ei, foarte curand sosind si veste de la Manastirea Xenofont ca
ea se afla din nou in locul din biserica mare pe care si-l alesese.
Adusa din nou la Vatoped, icoana a aparut din nou in Manastirea
Xenofont.
Induplecati
de faptul ca aceasta era cu adevarat o minune a Maicii Domnului,
monahii vatopedini au fost atunci convinsi ca este vorba despre o
minune si au hotarat sa nu se mai impotriveasca vointei Prea Sfintei
Nascatoare de Dumnezeu. Au dat fuga la Manastirea Xenofont pentru a
se inchina Maicii Domnului Indrumatoarea si multa vreme de atunci
incolo ii trimiteau untdelemn si ceara la noul ei salas. De atunci,
monahii vatopedini si xenofondini praznuiesc impreuna aceasta minune.
In
anul 2013, cu binecuvantarea Egumenului Alexie al Manastirii
Xenofont, pentru intaia data in ultimii 283 de ani, icoana facatoare
de minuni a Maicii Domnului Odigitria a fost adusa in katholiconul
Manastirii Vatoped cu ocazia sarbatorii Sfintilor Vatopedini (10
iulie). Privegherea urmata de Sfanta Liturghie a avut drept protos pe
Preasfintitul Gavriil de Diavleia din partea Bisericii Greciei.
Sursa: doxologia.ro
