 |
| Sfantul Ierarh Leontie |
Acest
purtator de Dumnezeu Leontie s-a nascut din parinti drept-maritori
crestini in orasul Radauti la inceputul sec. al XIV-lea. Inca din
pruncie, dus de parinti la biserica, a fost cuprins de o mare
dragoste fata de casa lui Dumnezeu unde, mai apoi, mergea zilnic si
asculta cu toata luarea aminte intreaga slujba dupa care zabovea,
cautand sa se apropie cat mai mult sufleteste de cuviosii parinti
calugari, ostenitori si slujitori sfintiti la aceasta catedrala
voievodala.
Parintii
din obstea catedralei vazandu-l cu atata dragoste pentru casa lui
Dumnezeu, pentru sfintele slujbe, l-au primit in obstea lor unde,
fericitul Leontie in toate cele randuite ca ascultare, arata ravna si
smerenie.
Pentru
viata lui duhovniceasca a fost calugarit primind numele de Lavrentie.
Ravna lui pentru nevointele duhovnicesti tot mai mult sporea. Luand
binecuvantare de la staretul obstei, s-a indreptat catre un loc
sihastresc, nu departe de Putna, unde erau cativa sihastri.
Mitropolitul Moldovei de atunci, afland de aceasta vatra sihastreasca
cu randuiala prea frumoasa, a mers si a sfintit biserica acelui schit
si odata cu aceasta a hirotonit in preot pe cuviosul Lavrentie,
numindu-l tot atunci egumen, potrivit si dorintei acelei obsti.
Aici,
in aceasta cuvioasa obste vine sa se nevoiasca si cuviosul Daniil
Sihastrul sub povata parintelui sau duhovnicesc Lavrentie.
Infiintandu-se
scaun episcopal la Radauti, in timpul Voievodului Alexandru cel Bun,
nu dupa multa vreme, Cuviosul Lavrentie este chemat la inalta
vrednicie si infricosatoarea raspundere a arhieriei. Primind darul
arhieriei nu a incetat nici o clipa nevointele sihastresti, in chilia
salasului sau episcopal. Veghind la pastrarea randuielilor canonice,
pazind scumpatatea si pogoramantul in toate cate le randuia spre
zidirea Bisericii lui Hristos, Sfantul Ierarh Leontie cu
intelepciune, smerenie si daruire s-a nevoit spre folosul cel
mantuitor al pastoritilor sai sufletesti.
S-a
retras din scaunul arhipastoresc si a luat schima cea mare la
sihastria - Laura.
Cunoscandu-si
dinainte sfarsitul vietii sale pamantesti, a chemat intreg soborul
pentru a-i da ultimele sale povete parintesti, a randuit ca egumen al
acestei sfinte manastiri, pe cel mai apropiat ucenic al lui, cuviosul
Daniil Sihastrul, pe care binecuvantandu-l, a adormit in Domnul intru
nadejdea invierii si a vietii vesnice. Credinciosii, fiii lui
duhovnicesti veneau la mormantul sau unde se rugau si aflau tamaduiri
de tot felul de boli. Curand, cinstitele sale moaste au fost
stramutate la Radauti potrivit dorintei credinciosilor. Aici, la
racla cu sfintele sale moaste, venea multa lume, cunoscand darul lui
Dumnezeu care se revarsa asupra tuturor celor care, cu credinta se
rugau si sarutau sfintele sale moaste.
In
anul 1639, racla cu sfintele sale moaste a fost rapita de navalitori,
cum mentioneaza cronicile, fara sa se stie, nici pana in ziua de azi,
locul unde ele au fost duse.
Cu
rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Ierarh Leontie, Doamne,
Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne si ne mantuieste pe
noi. Amin.
Sursa: calendar-ortodox
